In materie de bauturi alcoolice, prefer cel mai mult vinul rosu de tara, adica ala fara sulfiti, sa nu te doara capul.
Idei afaceri si domenii Internet premium! Business ideas and premium domain names!In casa noastra nu se bea decat de sarbatori sau zile onomastice. Atat. Tata nu bea nici macar cat un om normal. Eu beau la astfel de evenimente sau cand ma vad cu prietenii.
In afara de perioada din liceu, cand beam impreuna cu ai mei prieteni, colegi, ca noi nu ne drogam, insa ne mai jucam cu fetele sau mai cumparam cate o sticla de Tanita, de ciocolata, vin sau vodka, nu am baut niciodata prea mult. Nu eram noi niste sfinti, insa nici prostii mai mari nu faceam. Liceul a fost o perioada de maxima distractie.
De sarbatori, tarie la mine inseamna foarte putin alcool, cu mult Cola. Ca si asa, dupa cateva zile incepe sa imi faca probleme ficatul. Ma doare. Da, stiu ca nu doare, insa ma doare. Nu ca nu mi-ar mai placea sa beau si eu atunci niste vodka sau whiskey, insa nu pot pentru prea mult timp si nici fara sa le combin cu altceva. Nu ma tine, cum se zice.
Ficatul este deja afectat de mancarea proasta a zilelor noastre si de stres, asa ca nu mai trebuie sa-l imbolnavesti si tu cu alcool, prea des. Nu poate sa-l descompuna si d-aia o dai in lucruri mai rele.
Dintre toate bauturile, vinul rosu, de tara, este licoarea mea preferata. Dar nici pe asta nu-l beau sec, din cauza celor scrise mai sus si pentru a nu-mi fi rau, nefiind consumator zilnic de alcool. Stiu ca nu se bea cu suc, asa cum fac eu, insa asa imi place, asa nu imi e rau si nici nu am vreo alta problema.
Inainte, mergeam de sarbatori cu al meu cumnat in Adunatii-Copaceni, langa Bucuresti, si pe langa un guitator, luam si cateva bidoane mari cu vin rosu. Direct de la oameni din curte, pe gustate, asa cum este la tara. Vin bun, nu d-ala la a zecea mana, nu prostii. Nu era bun, nu-l luam. Aveau oamenii niste butoaie imense in curti.
Deoarece acum beau doar cand este vreun eveniment sau cand ma vad cu ai mei prieteni, nu am rezistenta mare la licorile bahice.
Spre exemplu, cand merg la un prieten bun acasa, pentru a mai sta la un pahar de vorba, cumparam zece cutii cu bere, dintre care eu beau doua si el opt. Cam asta este si diferenta de gabarit dintre noi doi.
Nu pot sa beau mai multe, pentru ca si asa cele doua ma ametesc. Daca trec la trei sau mai multe, nu mai ajung acasa.
Inainte, am plecat direct de la munca la un “bairam” asa cum se zicea pe atunci si dupa ce ca eram singurul in costum de acolo, la Revelion, am baut vreo trei beri, am realizat aceasta poza, cand au “ciocnit” paharele la 12 noaptea, dupa care am pierdut toata petrecerea. M-am trezit ca in seria The Hangover (Marea Mahmureala) intr-o camera. Am mers la acea petrecere cu inca trei prieteni si mai multe fete. Mai stiam vreo cateva persoane de pe acolo, fete si baieti, insa nu si pe proprietarii apartamentului sau pe altii de la petrecere. Mi-a fost asa rusine cand m-am trezit…
Nu rezist la bautura, pentru ca nu beau des. Nici nu simt nevoia sa beau, nici nu o duc. Sunt luni de zile intregi in care nu beau nimic.
In aprilie e ziua tatalui meu, dupa care absolut toate zilele de nastere, pe care le tinem mereu, sunt inspre sfarsitul anului: nepotel, mama, eu, sora etc. Inclusiv cei doi buni prieteni ai mei, intimi, isi serbeaza zilele de nastere in luna decembrie.
Maine, tot asa, deci daca vin (rosu) si scriu pe aici mai cu chef, macar sa stiti de la ce este.