Ho, ho, ho, prostilor!

mos craciun sanie reni

Intamplare petrecuta in urma cu multi ani de zile, pe vremea cand eram pustan. M-am imbracat, m-am aranjat si am plecat impreuna cu mai multi prieteni, inspre un amic de-al nostru care locuieste in Salajan, pentru a participa la petrecerea de Anul Nou. Acesta sta la casa, asta insemnand spatiu destul pentru multele persoane care veneau la bairamurile date de el, in cautare de distractie.

Carand dupa noi cateva sacose cu tot felul de sticle de ceai, sucuri naturale si alte astfel de lichide care se consuma pe la petreceri si gandindu-ne ca Salajan este tocmai in cealalta parte a Bucurestiului, am luat un taxi din Piata Unirii.

Deocamdata totul era perfect, chiar si ninsoarea, frigul de afara. Nu-mi place frigul, insa daca nu era frig, am fi fost nevoiti sa luam la pas toata strada prietenului nostru, cea dintr-un pamant care se putea transforma foarte usor in mocirla si pe care nu intra niciodata nici un taximetrist. Nu stiu daca nu doreau sa faca acest lucru din cauza gropilor uriase, strada respectiva fiind ultima de pana in camp, sau pentru ca amicul nostru era singurul roman care locuia pe ea, toti ceilalti avand nume de genu’ „Renault” (a se citi cum se scrie).

In fine, bine ca gasisem un taximetrist dornic sa ne duca acolo. Nu era un taximetrist normal, ci unul costumat in Mos Craciun. Foarte tare! Ma gandeam ca rar vezi oameni care sa simta atat de bine spiritul sarbatorilor, asa cum se intampla cu el, mai ales ca era la munca.

Nu doar ca era costumat in Mos Craciun, dar se si comporta ca si cum ar fi fost cel care imparte daruri celor mici, fiindca imediat ce ne-am pus in miscare a inceput sa ne binedispuna cu multe „Ho, ho, ho, Merrrrrrry Christmas!”. Atmosfera era de vis! Ma simteam ca si cum as fi fost in sania lui Mos Craciun.

Din pacate, lucrurile bune nu tin prea mult, toata acea fericire disparand ca prin minune atunci cand am aruncat ochii pe aparatul de taxare al „saniei”, care indica o suma de parca ne fusesera oferite si niste craciunite pe cei cateva sute de metri parcursi. Daca nu deschizi bine ochii, distractia costa, mai ales daca taximetristul are actele in regula si, oricum, cine are chef de cearta de Anul Nou?

La vremea respectiva nu ni s-a parut prea amuzanta situatia, cu atat mai mult cu cat am platit o suma asemanatoare cu cea oferita celuilalt taximetrist, care ne-a transportat de acolo pana in Salajan, insa acum zambim cand ne aducem aminte de aceasta intamplare. Cred ca a ras copios si Mos Craciun, fiindca acele prelungi „Ho, ho, ho, Merry Christmas!” au fost de fapt niste „Ho, ho, ho, prostilor!”.

Inchei prin a va spune sa aveti grija, deoarece nu toti Mos Craciunii sunt buni. Unii dintre ei sunt malefici!

Da-i share pe:
TwitterFacebookGoogle+

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *