Cum fluturam eu telecomanda în aer, precum Zorro a lui spadă, în căutarea unor lucruri interesante, am aflat că doi magistraţi de prin Suceava, un judecător şi un procuror, au fost reţinuţi de către D.N.A sub învinuirea că ar fi primit mită, printre altele, ouă şi găini.
Nici măcar nu era vorba despre nişte găini care făceau ouă din aur, aşa cum vedem noi prin filme, ci de unele obişnuite, nişte moţate româneşti care aruncau priviri întrebătoare înspre magistraţi şi cotcodăceau speriate, în timp ce aceştia se chinuiau din răsputeri să le dosească în serviete.
Îi înţeleg pe oamenii ăştia că poate le era şi lor poftă de o găinuşă fragedă, de ţară, una crescută cu viermişori naturali şi grăunţe sănătoase, nu precum cele din comerţ, care-s pline de chimicale şi încep să tuşească bolnăvicios, atunci când le întorci de pe-o parte pe alta, în tigaie, însă nu-mi pot da seama cum de nu au realizat că-şi fac de râs colegii care au apucături asemănătoare.
Păi ce naiba, asta este mită? Se răscoleşte Mircea Mondialu’ pe patul din celulă şi începe iar să-l ia durerea de inimă, dacă află de o asemenea nelegiuire.
Ăştia au pus umărul serios la decredibilizarea instituţiei şpăgii din ţara noastră şi vor fi afurisiţi pentru totdeauna, de către cei care ştiu cum se fac lucrurile aşa cum trebuie.
Nişte amatori, nişte găinari, pentru că nu ai cum să-i numeşti altfel pe unii care sunt suspectaţi că ar fi primit mită găini.
Lăsând gluma la o parte, stau şi mă întreb cât de lacomi sunt nişte oameni care se pretează la aşa ceva, ei având nişte salarii mult peste ceea ce câştigă românul de rând, unele care le permit un trai mai mult decât decent?
Aici nu vorbim de nişte magistraţi începători, unii care tocmai au intrat în pâine şi nu se mulţumesc numai cu ea, mai vor şi nişte caşcaval. Discutăm despre un judecător de tribunal, care pentru a ajunge acolo, din punct de vedere legal, a avut nevoie de nişte ani de experienţă în calitate de magistrat al unei instanţe inferioare.