Nu-ti folosi cunostintele pentru a-i nedreptati pe ceilalti!

Iti folosesti cunostintele acumulate pentru a incerca sa te descurci tu mai bine, nu pentru a le produce nedreptati celorlalti si aici ma refer la cei care nu ti-au facut niciodata nimic rau.

1. Nu fi jigodie

Pretul corect pentru un sistem audio 5.1 Logitech Z-5500, la mana a doua, este 700 de lei. Daca dai mai mult, te pacalesti. Daca dai mai putin, bravo tie!

Am cautat, in urma cu vreo doua saptamani, un astfel de sistem pe OLX si am gasit unul care parea in regula, la 780 de lei. Acum a modificat pretul la 749 de lei. Nu stiu de ce.

Sistemul arata bine intretinut si, in plus, mi-am dat seama de multe lucruri din chestiile pe care le-a scris cel care dorea sa-l vanda. A scris ca nu a fost niciodata reparat si ca nu vrea sa-l trimita prin curier. Ca sa mergi sa-l vezi, daca vrei. Semn ca avea grija de sistem si ca tinea la el.

L-am sunat si primul lucru pe care i l-am zis, pentru a nu ne pierde timpul, a fost sa-mi spuna un pret corect, pentru ca 780 nu dau pe el.

Mi-a zis ca scade pretul la 700 de lei. Nu am mai zis nimic, nu am mai incercat sa negociez.

Ca niciodata!

Imi place sa negociez mai rau decat un turc in bazar, ca de asta am diploma luata in vanzari cu maxim de puncte si, dupa, ani de experienta, sa obtin un lucru cat mai avantajos pentru mine. Nivelul meu in vanzari este avansat, insa nu pot sa spun ca-s expert. Pentru ca experta era fosta mea sefa, cea de la care am invatat. La o scara mai mica, era un fel de lup de pe Wall Street. O vampirita, din ghearele careia nu scapai fara sa inchei contract. Foarte buna in vanzari si cu multa experienta! Atitudine, prestanta, putere de convingere.

Nu am incercat nici macar sa propun un pret, deoarece in anunt scria ca asteapta un copil in familie, iar chestia asta mi-a inmuiat inima. Chiar daca nu ma dau banii afara din casa, din contra, prefer sa nu ies eu mai in avantaj, ca de obicei in astfel de situatii.

pret corect pentru sistem audio logitech z-5500

I-am spus la telefon ca dupa voce pare ca am fi de aceeasi varsta. Mi-a confirmat lucrul asta.

Cand ne-am vazut, mi-a zis ca am facut afacere cu sistemul, ca am dat putin pe el.

I-am spus ca nu, cel putin din punctul de vedere al banilor dati pe el. Nu am iesit nici eu in castig, insa nici el in pierdere, pentru ca asta este pretul corect pentru un Logitech Z-5500 si l-am pus pe prietenul meu, Marius, sa-i confirme ca si el l-a vandut pe la inceputul anului tot cu suma aia. Din pacate, nu am fost pe faza, ca sa zic asa, sa-l iau de la el.

I-am zis ca sunt un pic avantajat doar de faptul ca sistemul arata aproape impecabil, adica a avut grija de el. Nu doar arata, ci se si aude.

Regula in astfel de situatii este: nu fi jigodie. Nu-ti folosi cunostintele pentru a-i nedreptati pe altii, ca dupa ti se intampla lucruri nasoale si te miri de ce vin. Nu chestii religioase, ca nu fac parte din fan-clubul Domnului, ci pentru ca asa le potriveste viata.

Obtinusem deja ce vreau, asa ca m-am oprit.

Desigur, puteam sa propun un pret mai mic si chiar sa-l obtin sau, daca nu reuseam, ma indreptam inspre altii, insa nu am vrut.

Nu vreau sa-mi traiesc viata ca un vierme, dezavantajand oameni doar pentru ca pot. Nimeni nu vinde un astfel de sistem pentru ca nu mai are nevoie de el, mai ales unul ingrijit, ci pentru bani. Bani pentru cel mic… Se vedea ca-i pare rau ca-l vinde, deoarece mi-a zis sa nu dau volumul la maxim, pentru ca-l ard. 🙂

Stiu, poate multi dintre voi credeti ca sunt fraier, insa nu pot sa ma schimb. Mai am gresit, de-a lungul timpului, din cauza disperarii, insa, in mare parte, am incercat sa raman la fel.

2. Nu iti folosi inteligenta pentru a-i dezavantaja pe cei mai putin dotati neuronal

Cand lucram in vanzari, a venit un baiat in probe la noi.

Hacker. Unul dintre putinii hackeri adevarati pe care ii cunosc. Nu aveam placerea de a-l intalni, daca nu ne cunosteam in realitate, deoarece el nu sta pe nici un fel de forum. Sta acolo, in intuneric, si isi vede de treaba.

Venise la noi, pentru ca se plictisea pe acasa, nu ca ar fi avut nevoie de bani. Avea destui.

Se aseza la biroul celalalt, cu al sau laptop mini cu Linux pe el, ca nu folosea deloc Windows, si isi vedea de treaba.

Era cam cu vreo trei ani mai mic decat mine.

Foarte inteligent, golanas, un pic obraznic si ironic. Ironic, precum orice persoana desteapta, de varsta lui.

Nu cu mine, de obicei, ci cu altii sau in legatura cu situatii aduse in discutie.

Fiind pasionat de IT, la fel ca mine, imi era oarecum drag.

Mergeam impreuna cu el si cu prietenul meu cel mai bun, Marius, pe la terase, unde beam bere si mai stateam la un pahar de vorba despre tehnologie. El nu era din Bucuresti, ci venise pe aici sa vada cum e.

Intr-o zi, a venit in magazin un om amarat, sa intrebe despre Internet.

Regula in vanzari este sa nu te iei dupa cum arata un om, ca aparentele insala, iar ala pe care il crezi tu amarat, te poate ingropa in bani.

Doar ca aici chiar nu era cazul. Stiam eu cine are bani si cine nu. Chiar si daca un om este bogat, nu il storci de bani, doar pentru ca-i are. De asta se numeste acel pas al vanzarii „Identificarea nevoilor” pentru a putea sa-i propui lucrul de care are nevoie.

Neavand experienta in vanzari, colegul meu a incercat sa-i vanda omului cel mai scump abonament de Internet.

Am observat si am incercat sa intervin, pentru ca nu mi s-a parut in regula, insa el deja reusise sa-i bage in cap ca abonamentul ala este un fel de mic Dumnezeu al Internetului, de care el are nevoie si i se parea ca eu incerc sa-i dau un lucru mai prost. Nici macar nu-l avantaja ca viteza, sa spui ca era ceva mai bun, ci doar avea mai mult trafic inclus.

V-am scris: colegul meu era foarte destept, doar ca isi folosea inteligenta in scopuri rele.

Dupa ce a plecat omul respectiv, care venise doar sa se informeze, mi-au venit spumele pe el.

„Ce am facut? Eu asa credeam ca trebuie sa procedezi in vanzari, sa incerci sa vinzi lucruri scumpe”.

Se uita nevinovat la mine, insa era foarte greu sa nu observi „subtila” lui ironie, asa ca i-am zis: Ba, esti nesimtit? Tu incerci sa-i vinzi unui om amarat cel mai scump abonament, care nici macar nu-l avantajeaza cu ceva?

Intre timp, a venit si sefa si, observand ca discutam in contradictoriu, ne-a intrebat ce avem.

I-am zis si mi-a dat dreptate. Nu ca nu ar fi vrut ea sa obtina cat mai multi bani, dar daca un client rezilia dupa doar un an, ea pierdea comisionul, deci nu castiga nimic. Ideea era ca omul respectiv sa ramana abonat cat mai mult timp.

Acel om doar a ascultat oferta, insa nu a venit niciodata sa incheie vreun contract. Probabil, si-a facut si el niste calcule care ii ieseau pe minus. Si uite asa am pierdut un om, din calicie.

Sincer, pe mine ma durea la doi metri de comisionul magazinului, in realitate fiind deranjat de faptul de a incerca sa-l pacalesti pe un om amarat. Mereu am tinut mai mult cu clientii, decat cu firma, pentru ca daca esti corect cu ei, se vor intoarce la tine. Daca vor sa rezilieze, tot vor rezilia, asa ca de ce sa nu-i ajuti?

De asta, in realitate nu am multi prieteni: sunt greu de suportat. Nu pot sa ma abtin sa nu fiu direct, iar sinceritatea mea deranjeaza.

Glumind, nu sunt in totalitate sigur ca ai mei ma suporta, tocmai din cauza acestui lucru.

Printre putinii oameni care tolereaza felul meu de a fi, se numara si Marius. Cred ca s-a obisnuit cu mine, fiind de nedespartit inca de pe vremea cand eram copii.

Chiar si el, mi-a zis in urma cu vreo trei ani: „Adi, nu mai fi tu asa sincer. Trebuie sa-ti vezi interesul! Nu mai scrie pe blog ca Facebook este naspa”.

Drept urmare, atunci i-am sters pe toti de pe Facebook. De la colegi de liceu, pana la facultate, fosti sefi si asa mai departe. Am lasat doar doi oameni: pe el si pe sotia lui, la data respectiva. Acum am trei, cu bloggerul Marius.

M-am simtit tare bine, ca pe unii dintre ei nici macar nu-i suportam. Erau nefolositori, asa ca de ce sa-i am drept prieteni pe reteaua respectiva?

Bine, nu mai spun ca Facebook este naspa.

Stati asa.

Sunteti pregatiti?

Facebook este o retea de cocalari semi-analfabeti si de printese neconsolate si agramate, fugite de pe ulita.

Cam asa sunt toate grupurile de acolo.

Desigur, sunt si exceptii: grupurile de filme, unde sunt oameni cititi. Inclusiv fetele mele de pe „Seriale coreene”.

Exceptii!

In rest, toata crema idioteniei profunde s-a strans pe Facebook.

V-am zis ca atunci cand doream sa-mi promovez melodia pe grupurile de Facebook, fiind un cantec de dragoste, am intrat pe astfel de grupuri, iar acolo am citit tot felul de chestii.

„Daca mama ta ar sari in foc, te-ai duce dupa ea?” zicea unul.

„Da, da, as sari dupa mama in foc!” a zis altul. Si „Like, Like, Like, Like + Share” de la ceilalti idioti profunzi.

In cazul asta, trebuie sa iesi repede de acolo, ca este foarte probabil sa inceapa sa-ti scada IQ-ul si sa te prinda si pe tine.

Exact ca in filmele alea horror, cand spiritul malefic pune stapanire pe posedat din ce in ce mai mult, pana incepe sa vorbeasca in numele lui.

Discutam cu al doilea prieten, zilele trecute, ca doi am buni, si imi zicea ca el nici acum nu are Facebook. S-a bagat doar pe WhatsApp, ca i-a obligat la politie.

Daca si la politie te obliga sa stai pe „Uap” inseamna ca trebuie sa ma bag si eu pe el.

Cat despre Facebook, voi juca dansul ploii, ca in Winnetou, atunci cand o sa dispara, pentru ca nici macar hi5-ul nu a fost atat de daunator ca reteaua asta de „socializare” in traducere directa „prostire si pierdut timpul”.

Da-i share pe:
TwitterFacebookGoogle+

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *