Relatiile de cuplu, intre persoane de varste diferite, sunt aducatoare de probleme

Astazi, va voi povesti de ce nu a mers, in cazul meu, o relatie cu o femeie mai in varsta decat mine. De asemenea, va voi scrie si o intamplare destul de trista, despre un cuplu in care diferenta de varsta dintre sot si sotie a fost cea care, in opinia mea, a inceput sa le aduca probleme.

de ce sunt certuri in cupluri de varste diferite

In materie de fete, nu m-au atras niciodata pustoaicele. Nici cand eram mai mic, nici acum, cand sunt mai mare. Pentru ca nu au minte, iar eu nu am suficienta rabdare sa le suport toanele. Cu toate astea, am stat si cu vreo cateva fete sub 18 ani, atunci cand eram si eu mai mic, nu ca mi-as fi dorit in mod special, insa asa a fost sa fie.

In cele mai multe cazuri, relatiile mele au fost cu fete de varsta apropiata sau femei mai mari.

Cand vine vorba despre femei mai mari, cea mai frumoasa relatie a pornit la mare, in Eforie Nord, cand aveam 19 ani.

1. O frumoasa poveste de iubire, inceputa pe litoral si consumata in Bucuresti, cu o femeie care era cu zece ani mai mare decat mine

Aveam 19 ani si am plecat cu ai mei la mare, in Eforie Nord, deoarece mereu mi-a placut sa inot, iar acolo aveam posiblitatea sa realizez acest lucru, cat mai departe de mal, fiind intors de multe ori din „drum” de salvamari. Eram doar eu, apa mai curata si rece si nu mai reuseam sa ating fundul marii, deoarece incepeau sa-mi piuie urechile, asa ca reveneam la suprafata. Unii oameni se sperie doar la gandul ca acolo apa este adanca, inclusiv cei care treceau pe langa mine cu hidrobiciclete, insa mie imi placea lucrul asta.

Era perioada aia, dupa ce practicasem karate, fiind foarte slabut, micut de inaltime, insa destul de simpatic.

Intr-o zi, in timp ce stateam pe spate, sprijinit in coate, pe al meu prosop, am observat ca in fata mea era o femeie draguta, care se mai uita din cand in cand la mine. Stiti cum sta lumea la mare si fie priveste inspre apa, valuri si chestii de genul, fie inspre frumusetile care se plimba pe acolo. Sau ambele.

Ea privea inspre mine, din cand in cand, atunci cand isi mai lua ochii de pe revista pe care o citea, stand intr-o pozitie confortabila, pe burta.

Era o fata frumusica, draguta la fata, blonduta, care avea parul destul de scurt, trecut putin peste umeri si niste sani foarte mari, pe care ii apasa in prosopul pe care statea.

Eu ma uitam la ea, ea la mine si tot asa, pana cand s-a gandit ea ca este cazul sa dea foc atmosferei si a inceput sa-si desfaca incet, tacticos, sutienul costumului de baie. Femeile destepte, atunci cand vor sa te atate, stiu cum sa faca acest lucru.

Si-a desfacut usor sutienul, in acest timp acoperindu-si sanii, dupa care l-a dat jos de tot. Apoi, si-a presat iar sanii in prosopul pe care statea, de pe nisipul incins si a continuat sa citeasca din revista, tragand cu ochii la reactiile mele.

Incins incepusem sa devin si eu din ce in ce mai rau, mai ales ca dupa ce ca era cald afara, incepusera sa ma treaca si mai rau toate transpiratiile.

Ma uitam la ea ca un labagiu, fara sa-i spun nimic. Stiti de ce? Femeile sunt rele. Sefa mea imi spunea, cand ma mai certa si eram suparat: „Adi, tu nu stii ca femeile sunt rele?”. Chiar daca te plac, te vor refuza uneori doar din placerea de a face acest lucru. Nu doar ca te vor refuza, dar se si vor uita in ochii tai, sa vada cum suferi, hranindu-se cu suferinta ta. Nu le da motive sa se infrupte! In plus, nu stiam daca are prieten sau nu si mereu mi-a fost teama de situatiile astea penibile, aducatoare de scandal.

Vazand ca nu are cu cine, s-a bagat ea in vorba cu mine:

– Este nepotul dumneavoastra?

– Poftim?

Nu mi-am dat prima data seama de sensul intrebarii, deoarece gandul meu era la sanii ei mari, frumosi, fermi si cum ar fi daca ar apasa pe pieptul meu, in loc de prosopul ei.

– Baietelul care se joaca in nisip, este nepotul dumneavoastra?

– Da…

In sfarsit! Cineva isi daduse seama ca este nepotul, nu copilul meu! Mereu am trait cu teama ca nu reusesc sa agat niciodata o fata la mare, deoarece vor crede ca ala mic este al meu, desi el este blond cu ochi albastri, iar eu sunt brunet cu ochi (aproape) negri. Nu semanam deloc!

Am mai discutat noi niste lucruri irelevante, dupa care am zis sa punem bani jumi-juma si sa inchiriem o hidrobicicleta, unde am discutat si mai multe lucruri nu foarte interesante, la momentul ala, in care gandul meu era plecat cu pluta.

Apoi, dupa ce am revenit la mal, ne-a luat valul si ne-am intors in apa adanca, incepand sa ne sarutam cu pasiune. Ajunsesem langa ea, langa sanii aia mari la care salivam si de langa care nu mai voiam sa plec.

Cu toate ca apa era foarte rece, mi-a fost greu sa mai revin la mal fara sa ma feresc. La fel si dupa ce m-am asezat pe prosop, langa ea, stand pe burta si eu.

Am aflat ca are 29 de ani, desi nu arata peste 25 si ca este asistent medical intr-un spital din Bucuresti, acolo unde si locuieste.

Ne-am vazut si a doua zi pe plaja, am facut poze, dupa care le-am dus pe ambele, pe ea si mama acesteia, la tren, in gara din Eforie Nord. Ne-am mai sarutat pana a venit trenul, adica am avut timp foarte mult, am facut schimb de numere de telefon si ne-am promis ca ne vom revedea, cand ma voi intoarce si eu.

Asa s-a si intamplat, ne-am revazut si am stat destul de mult timp impreuna.

Apropo de mama acesteia: mereu m-am inteles bine cu mamele fetelor, nu si cu tatii. Tatii de fete sunt ciudati rau. Ah, am sora si eu.

Chiar daca o iubeam si ea pe mine, mereu apareau discutii din cauza diferentei de varsta si cum ea se simte in inferioritate fata de celelalte fete pe unde mergeam, fata de colegele mele de facultate si asa mai departe.

Cu toate ca pe moment este vorba despre iubire, iar despre iubire se spune ca nu tine cont de varsta, chestiile astea sunt doar in teorie. Poate ca sunt si relatii cu persoane de varste diferite care merg, insa daca nu pe moment, mai tarziu tot vor aparea probleme.

Poate ca si de asta ne-am despartit.

2. „Am inceput sa nu ma mai inteleg bine cu sotul meu, de cand a iesit la pensie”

Cativa ani mai tarziu, pe la 20 si ceva, mergeam in Politehnica, acolo unde prietenul meu cel mai bun invata la Spiru, la Marketing. O vedeam des prin preajma si pe Andreea Balan, care venea cu un Peugeot Cc, daca tin eu bine minte. Cred ca si ea invata acolo.

Il insoteam pe prietenul meu, nu doar ca sa-i tin pumnii la examene, insa si pentru ca plecam impreuna de acolo, pe unde aveam noi drum.

In timp ce el era la examen, eu stateam pe holul facultatii, asteptand ca el sa iasa.

Asa, am inceput sa discut mereu cu o doamna care lucra acolo si iesea sa fumeze cate o tigara.

Era destul de tinerica, la 40 si ceva de ani, pe care nu-i arata. Un pic mai inaltuta decat mine, insa asta nu-i nici greu, bruneta, tunsa scurt, slabuta si foarte potrivita, imbracata intr-o fusta care-i scotea in evidenta fundul mult prea ferm pentru varsta ei. Arata destul de in regula, tinand cont ca era cu vreo 20 de ani mai mare decat mine.

Imi spunea ca sa mergem impreuna la nu stiu ce curs motivational, am facut schimb de numere de telefon si tot asa.

Intr-o zi, cand il asteptam pe prietenul meu sa iasa de la alt examen, s-a apropiat de mine si mi-a soptit ca nu prea se mai intelege bine cu sotul ei, de cand acesta a iesit la pensie, deoarece este mai tot timpul pe acasa si se calca pe bataturi. Mi-a soptit chestia asta, deoarece intre timp iesisera la fumat si alti colegi de-ai ei, cu care imi facuse si cunostinta.

Nu am insistat pe subiect, deoarece prietenul meu tocmai iesise de la examen si a venit langa noi.

Am cam mirosit eu de ce nu se mai inteleg ei bine, ea fiind mult mai tanara decat sotul ei, insa mi-am vazut de treaba mea.

Un prieten de la tara, de la bunicii mei, avea o vorba: „Tot ceea ce trece de streasina casei, se f**e. Daca o fata vine la mine, in camera cu surprize, nu mai iese neiubita”.

In regula, doar ca eu atunci aveam o prietena superba, din toate punctele de vedere: cu doi ani mai mica, umblata, aranjata. O frumusete de fata, careia nu prea aveai ce sa-i reprosezi, la care imi statea gandul, asa ca nu prea m-am concentrat inspre doamna respectiva.

M-a sunat pe fix, ca inca aveam pe atunci, in timp ce eu eram plecat si nu uit nici acum ce mi-a zis tata, mult mai tarziu: „Adi, te-a sunat astazi una dintre vagaboantele tale si am zis sa-ti spun, sa nu te superi pe mine, insa daca mai pleci la ora asta tarzie, nu mai vorbesc niciodata cu tine!”.

Am ras, i-am explicat ca este o femeie in toata firea, nu vagaboanta si nu plec nicaieri.

Acum, serios discutand, mi se pare destul de ciudat sa faci chestii d-astea.

Sunt tanar, inteleg multe lucruri, foarte multe lucruri, insa nu imi dau seama de ce simti nevoia sa faci lucruri pe la spatele persoanei pe care probabil ai iubit-o, cu niste ani in urma si care ti-a daruit si un copil.

Doar pentru ca persoana respectiva a imbatranit, asa cum imbatranim cu totii, iar acum nu mai este buna pentru tine?

As putea sa va povestesc si alte astfel de lucruri, insa, din motive obiective, nu pot face acest lucru pe blog.

Concluzia ar fi ca viata reala nu-i ca in povesti, cu iubire vesnica si alte astfel de lucruri, pentru ca oamenii sunt oameni si gresesc.

Poate ca sunt si exceptii, insa de cele mai multe ori, diferentele mari de varsta din cuplu, sunt aducatoare de probleme. Daca nu pe moment, mai tarziu cu siguranta.

Da-i share pe:
TwitterFacebookGoogle+

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *